De la începutul existenţei noastre pe Pământ ca fiinţă umană, ne umbreşte un Stăpân Universal, Dumnezeu.
El arată cu degetul, El scrie legi şi le înmână lui Moise pe munte, El desparte apa de uscat, transformă apa în vin (prin Isus) ş.a.m.d.
Suntem foarte familiarizaţi cu puterile lui extraordinare şi ne este teamă de El, pentru că îl considerăm o fiinţă superioară şi a tot stăpânitoare.
Eu cred în Dumnezeu, să nu mă înţelegeti greşit, dar nu-L văd aşa cum îL văd oamenii în general şi nu pentru că îmi este mai convenabil să Îl neg, ci dimpotrivă.
În viziunea mea, nu suntem mai mult decât un program genetic de amploare.
Pot să declar că Dumnezeu n-are nicio problemă cu orientarea mea sexuală, ci mai degrabă este atent să nu ne corcim din motive doar de el ştiute.
Şi aici aş menţiona printre altele Babilonul, al doilea război mondial şi pedeapsa evreilor, care din toată tarlaua, n-au primit şi ei măcar o fâşie de Pământ.
Probabil voi da naştere multor controverse, dar haideţi în primul rând să cădem de acord asupra unui aspect: fiecare este liber să creadă ce vrea, fiecare cu Dumnezeul lui.
Vorbim despre un Dumnezeu nevăzut şi neauzit vrodată, este normal ca imaginaţia să ne joace feste, este normal să ne ridicăm întrebări şi să vrem să aflăm mai multe despre acest mister, de aceea, cel mai adesea ne ghidăm după fapte reale.
Dumnezeu în biblie este prezentat ca fiind foarte crud şi războinic (aruncă cu foc şi pucioasă - bomba din zilele noastre?!).
Încă de la Adam şi Eva, aceştia mâncând din fructul oprit au fost aruncaţi afară din gradina Edenului, unde s-au descoperit goi, singuri şi înfometaţi, Dumnezeu practic i-a lepădat pe Pământ; din acest prim episod putem să ne creăm o imagine al unui "tătic" nu foarte iubitor şi protector!
Spun bine? Din moment ce, efectiv i-a lepădat...
Adam şi Eva erau ca doi copii practic, mici, neexperimentati, n-aveau un minim de pregătire pentru a supravieţui pe cont propriu...
Mai tarziu aflăm că Adam şi Eva s-au înmulţit, au trăit bine mersi până la adânci bătrâneţi şi au avut fii şi fiice, inclusiv pe Cain şi Abel.
"Patul" genetic al întregii omeniri are la baza incestul dintre fiii şi fiicele lui Adam şi Eva.
Dumnezeu nu a interzis incestul mult timp, până când au fost suficiente "familii" respectiv 12 seminţii (şi aici se mai ridică o întrebare: cum de au luat naştere 12 seminţii {rase} doar dintr-un singur "pat" genetic? nu cumva au fost mai multe?) pentru a le încrucişa între ele şi pentru a curăţa micile erori ADN(cu foc şi pucioasă, ca de obicei).
Să revenim asupra celor doi fii distincţi, Cain şi Abel, ca să vedem o primă "judecată" a lui Dumnezeu.
Cain era agricultor, iar Abel cioban şi după cum bine ştim, cel dintâi a devenit foarte invidios pe faptul că fratele său era mai pe placul familiei şi al lui Dumnezeu, asa că l-a omorât.
Cel bun a murit, cel rău a trăit şi-a fost iertat.
Dumnezeu era aproape de oameni, luând contact foarte des cu aceştia, cum de a lăsat să se strecoare o aşa nenorocire exact de la bun început?
...decât în mod voit, desigur;
De-a lungul timpului ni s-a redus substanţial media de viaţă. Dacă la început oamenii trăiau şi mai bine de 1000 de ani, treptat s-a redus la 800, 700, 500, 400... şi în zilele noastre media de vârstă este de aproximativ 75- 80 de ani, mă înşel?!
Deja am obosit şi nici n-am început de povestit.
Ce este mai important de reţinut?
Babilonul şi amestecarea limbilor.
Am subliniat mai sus faptul că Dumnezeu este mai degrabă îngrijorat de acurateţea genetică, decât de orientările noastre sexuale; exemplu stau atâtea rase de păsări şi animale cu înclinaţii diverse.
Nimic nu este întâmplător!
Ei bine, eu asta cred...
Ce s-a întamplat în Babilonia de fapt?
Oamenii s-au strâns laolaltă ca să construiască un turn înalt cât mai aproape de Dumnezeu.
Este absolut firesc ce au făcut ei, mi se pare normal să vrei să-ti cunoşti Făuritorul.
Curiozitatea este o caracteristică interactivă deloc de neglijat, dacă nu se voia, se excludea de la bun început această capacitate şi-am fi fost precum oile.
Nu poţi spune că acest Făuritor a mai scăpat şi mici greşeli, oh nu!
Mai ales când piesa principală de pe acest Pământ este Omul şi să nu uităm că fiecare plantă, fiecare gâză, fiecare fiinţă vie are un rol bine definit şi sunt în totală armonie una cu cealaltă.
De fapt noi suntem o parte din întreg!
A dispărut o specie de plantă sau animal?! Atunci tot sistemul pierde balansul şi suntem direct afectaţi (ex: încălzirea globală, tsunami, cutremure, desigur, toate acestea cauzate de om, dar asta este o cu totul altă poveste).
Nu vreau să înţelegeti că motivul amestecării limbilor a fost faptul că babilonienii au construit un turn înalt ca să-l afle pe Dumnezeu.
Nu!
Motivul a fost unul mult mai amplu: situaţia politică din acea zonă, faptul că poporul babilonian era unul puternic cuceritor şi au recurs chiar în a se alia cu duşmanii lor pentru a cuceri noi şi noi teritorii.
Astfel au încălcat legea seminţiei: aceea de a nu se aduna decât cu cineva din neam şi pe placul Domnului (adică apropiat genetic).
Totuşi mă nedumireşte un lucru: am presupus ceva mai devreme că au existat cele12 "paturi" genetice pentru cele 12 seminţii ale fiilor lui Israel.
Pentru ce au fost făcute atâtea seminţii? De ce nu doar una singura?
sau poate sunt compatibile cu Îngerii!?
Apropo de Îngeri!
Şi Diavolul a fost tot un Înger al lui Dumnezeu, foarte iubit de acesta, care a fost aruncat din Rai, deoarece a crezut că se poate ridica mai presus şi drept pedeapsă a primit Iadul, adică focul care arde veşnic (nucleul pământului?!).
Şi de ce atâta luptă între Bine şi Rău, cine are pe cine? Care suflet ajunge unde?
Fie în Rai, fie în Iad!
Dumnezeu "ne iubeşte" şi ne doreşte pe toti pentru Dânsul, ca drept dovadă, Diavolul stă ferecat în adâncuri (unde?) şi nu are voie să aibe trup pe Pământ, pentru a nu ne învrăjbi şi a nu ne fura minţile.
În fine...şi asta este o altă poveste!
Totuşi, uşor de evidenţiat este faptul că, mărul discordiei dintre aceşti doi magnaţi este însuşi sufletul nostru.
Ambele tabere se luptă încontinuu de cănd "facerea" , pentru a ne atrage de-o parte sau de cealaltă.
Nu l-am studiat pe Îngerul negru şi nici nu sunt tentată, dar clar se pare că l-a călcat pe bătături rău de tot pe Dumnezeu, din moment ce n-au mai putut să împartă acelaşi "Rai":)
****
Mai departe mergem la un subiect foarte drag mie.
Jertfa lui Dumnezeu către noi.
Isus Hristos pe care l-a trimis pe Pămant (chipurile) pentru spălarea păcatelor şi măntuirea neamului, totusi, de ce l-a lăsat să îndure atâta suferinţă?
Ati văzut filmul "Patimile lui Isus"? dacă nu, sigur aţi văzut altele, aţi citit în biblie, cunoaşteţi istoria vremii ; ar trebui să îl căutaţi totuşi pe acesta, reflectă foarte mult realitatea.
pe mine m-a marcat...deci nu pot să cred că este cu putinţă un om să îndure atâta suferinţă şi pentru ce???
Dumnezeu Atotputernic n-a facut nimic pentru aşa zisul Fiu!
Da, probabil ne-a dat o lecţie, să vedem cât de animale suntem în unele condiţii primitive, dar totuşi cu ce preţ?
Ps: dacă Dumnezeu există, acesta cu siguranţă ne va judeca
pt că îi cam stă in fire să pedepsească, să biciuie şi să schingiuiască.
Norocul nostru că nu se va întampla asta datorită orientarii sexuale; pt că n-are nicio relevanţă în planurile lui.
Povestea e alta, dar e lungă şi n-are rost să ne înşirăm aici...
Aş sublinia mai degrabă că Dumnezeu este rasist şi ţine musai să nu ne corcim prea mult.
Sfatul meu?!
Go ahead, la mai mare şi faceţi tot ce aveţi poftă, pentru că ne-a fost lăsat o viaţă scurtă, înainte de marele drum, care nu ştim la ce serveşte...
Nu stim cine suntem, nu stim cui aparţinem, dar ştim un lucru: în lungul şi anevoiosul ciclu prin Univers, poate fără bună ştiinţă, ni s-a dat acest miracol:
VIAŢA.
Asa că, vă sfatuiesc să o savuraţi din plin, indiferent de culoare, religie sau orientare sexuală.
